Raportul anual al dezvoltării sustenabile: indicii de progres la nivelul României (2018)

Raportul anual al dezvoltării sustenabile, care măsoară progresul țărilor ce s-au angajat să atingă cele 17 obiective propuse de ONU, până în 2030, a fost publicat, la începutul lunii iulie, de către Sustainable Development Solutions Network (SDSN) și Bertelsmann Stiftung. Analiza, care a cuprins date din toate cele 193 de țări, a scos la iveală o realitate pe care nimeni nu și-ar fi dorit să o audă, iar un semnal de alarmă a fost tras: acțiunile derulate în prezent nu sunt suficiente pentru a atinge obiectivele dezvoltării durabile (ODD) până la termenul propus, în niciuna dintre țări.

În vederea atingerii tuturor celor 17 obiective ale dezvoltării sustenabile până la termenul propus, țărilor le revine responsabilitatea efectuării unor transformări majore ale sistemelor de sănătate, educație și energetice. De asemenea, se impun schimbări radicale și în ceea ce privește dezvoltarea urbană și modul de întrebuințare al terenurilor. Acestora le urmează alte dimensiuni care necesită abordări eficiente, sustenabile și imediate. Toate aceste schimbări, pentru a putea fi realizate pe termen lung, au nevoie atât de susținere guvernamentală, cât și de sprijin din partea întreprinderilor și a societăților civile. Cu toate acestea, guvernelor le revine responsabilitatea de a conduce și mobiliza părțile interesate, dar și de a planifica și proiecta transformările și de a mobiliza finanțarea publică.

Pe scurt, principalele concluzii ale raportului privind dezvoltarea sustenabilă pe anul 2018 sunt următoarele:

  • Pentru prima dată de la implementarea obiectivelor dezvoltării durabile (în 2015), SDSN manifestă îngrijorare în legătură cu atingerea unora dintre acestea până la expirarea termenului propus, în 2030. În niciuna dintre țările partenere programului, progresul, deși înregistrat, nu reușește să acopere toate obiectivele. Mai exact, deși state dezvoltate, precum Suedia, Danemarca și Finlanda sunt situate pe primele poziții în privința progresului total înregistrat, acestea mai au mult de lucru pentru atingerea anumitor obiective, printre care Consum și producție responsabile (Goal 12) și Acțiune Climatică (Goal 13).

Este important de înțeles faptul că cele 17 obiective ale dezvoltării sustenabile formează un tot unitar. Acest lucru presupune că schimbarea semnificativă spre care tindem este posibilă doar prin realizarea tuturor celor 17 obiective.

Țările care se află în conflict înregistrează cel mai slab progres în ceea ce privește atingerea obiectivelor 1 (No Poverty) și 2 (Zero Hunger). Pe de altă parte, în majoritatea țărilor aflate în curs de dezvoltare se observă progrese semnificative în direcția eliminării sărăciei extreme, schimbările survenite țintind mai multe aspecte ale obiectivelor dezvoltării durabile, printre care: creșterea veniturilor, scăderea numărului de persoane subnutrite, sporirea accesului la educație și la infrastructura de bază.

 

  • Consumul și producția sustenabilă avansează foarte încet. Mai mult sau mai puțin surprinzător, cele mai scăzute scoruri ale țărilor cu cele mai mari venituri au vizat obiectivele 12 (Responsible Consumption and Production) și 14 (Life Underwater). Acțiunile întreprinse de aceste țări pentru atingerea obiectivului 15 (Life on Earth) sunt, de asemenea, insuficiente, fiind necesare eforturi suplimentare pentru protejarea biodiversității și încurajarea producției, dar și a consumului sustenabil.
  • Țările cu venituri ridicate generează un efect de prooagare (spillover effect) negativ în ceea ce privește eforturile altor țări, mai puțin dezvoltate, de a atinge obiectivele dezvoltării sustenabile. Cu toate acestea, reducerea impactului negativ al efectului de propagare nu înseamnă și reducerea veniturilor medii pe cap de locuitor din țările cu venituri mari.
  • Inegalitățile existente în zonele economică și socială necesită o cercetare mai amănunțită. Scoruri mici în ceea ce privește inegalitățile din zona economică, a educației și cea socială au fost obținute chiar și de țări care fac parte din Oganizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Date asemănătoare pentru majoritatea țărilor care nu fac parte din OECD nu sunt valabile, chiar dacă spațiile lipsă trebuiesc umplute cât mai urgent.

Dezvoltarea sustenabilă în România

În ceea ce privește România, raportul arată că țara noastră a înregistrat progrese semnificative (scorurile au crescut suficient pentru a putea fi atinse până în 2030) în privința următoarelor obiective:

  • Eradicarea saraciei (Obiectivul 1)
  • Energie verde si accesibila (Obiectivul 7)
  • Crestere economica si conditii munca decente (Obiectivul 8)
  • Infrastuctura si inovatie in industrie (Obiectivul 9)  
  • Actiune impotriva incalzirii globale (Obiectivul 13)

Progrese moderate (a căror rată trebuie să crească pentru a putea fi atinse până în 2030) au fost înregistrate pentru următoarele obiective:

  • Eradicarea foametei (Obiectivul 2)
  • Sanatate si bunastare (Obiectivul 3)
  • Viata sub apa (Obiectivul 13)

Progresul țării noastre a stagnat în privința următoarelor obiective (rata de creștere este sub nivelul necesar atingerii obiectivelor până în 2030):

  • Educatie de calitate (Obiectivul 4)
  • Pace, dreptate si institutii eficiente (Obiectivul 17)

În privința unui singur obiectiv, România se mișcă, încă, în direcția greșită:

Parteneriate pentru ODD (Obiectivul 17)

Datele privind idicatorii perfomanței României pentru fiecare obiectiv în parte:

Trenduri (ODD) îndeplinite, în curs de îndeplinire, în curs de îndeplinire lentă, stagnare (în directia gresita).

ODD1 – Fără sărăcie

  • 4,2% din populația României trăiește cu 1.90$/zi
  • 2,5% din populația României va trăi cu 1.90$/zi până în 2030

ODD2 –  Foamete „zero”

  • Prevalența subnutriției – 2.5% din populație
  • Prevalența copiilor sub 5 ani care sunt subdezvoltați – 12.8% din populație
  • Prevalența copiilor sub 5 ani a căror greutate se află la cel puțin 2 abateri standard de media propusă de WHO Child Growth Standard – 3.5% din populație
  • Prevalența obezității (IMC  ≥ 30) – 22.5% din populația adultă
  • Recolta de cereale (t/ha) – 4.0
  • Indexul managementului sustenabil de azot – 0.7

ODD3 – Sănătate și bunăstare

Rata mortalității maternale (numărul de femei între 15 și 49 de ani care mor ca urmare a complicațiilor sarcinii sau în primele 42 de zile după ce au dat naștere, raportat la 100.000 de născuți vii) – 31.0%

Rata mortalității neonatale (numărul de nou-născuți care mor în primele 28 de zile de viață, raportat la 1.000 de născuți vii) – 4.3%

Rata mortalității în rândul copiilor sub 5 ani (la 1.000 de născuți vii) – 9.0%

Incidența tuberculozei (la 100.000 de persoane) – 74.0

Prevalența virusului HIV (la 1000 de persoane) – 0.0

Decese cauzate de boli cardiovasculare, cancer, diabet și boli respiratorii în rândul poulației cu vârste curprinse între 30 și 70 de ani (la 100.000 de persoane) – 21.3%

Rata deceselor a căror cauză a fost atribuită poluării (la 100.000 de persoane) – 79.8%

Rata deceselor cauzate de accidentele în trafic (la 100.000 de persoane) – 8.9&

Vârsta media până la care se trăiește în condiții bune de sănătate – 75 de ani

Rata fertilității în rândul adolescentelor (raportat la 1.000 de fete cu vârsta între 15 și 19 ani care au năsut) – 33.7%

Rata femeilor care au născut însoțite de un cadru medical autorizat – 98.5%

Rata de supraviețuire a copiilor cărora le-au fost administrate 2 vaccinuri recomandate de OMS – 86.0%

Indexul de asigurare universală de sănătate (0-100) – 66.7

Percepția stării de bine (pe o scală de la 1-10) – 6.1

ODD4 – Educație de calitate

  • Rata netă de înscriere în școlile primare – 86.6%
  • Durata medie de școlarizare  – 10.8 ani
  • Rata de alfabetizare (15-24 de ani, ambele sexe) – 99.0%

ODD5 – Egalitate de gen

  • Nevoile nesatisfăcute pentru planificarea sarcinilor nedorite (femei cu vârsta între 15 și 49 de ani, măritate sau în concubinaj) – 12.4%
  • Mediilor anilor de școlarizare a populației de peste 25 de ani – raport între femei și bărbați – 93.6%
  • Rata participării pe piața muncii – raport între femei și bărbați – 69.9%
  • Locuri ocupate de femei in Parlament – 20.7%

ODD6 – Apă curată și sanitație

  • Pierderea apelor dulci, ca procent din totalul de resurse regenerabile de apă – 5.1%
  • Consumul de apă subterană importată (prin intermediul produselor ce consumă apă în procesul de fabricație) (m3/an/locuitor) – 5.5

ODD7 – Energie curată la prețuri accesibile

  • Acces la electricitate – 100% din populație
  • Acces la combustibili curați și tehnologia necesară gătitului de alimente – 81.9%
  • Emisiile de CO2 provenite de la combustibilii fosili / cantitate de energie electrică (MtCO2/TWh) – 1.1

ODD8- Muncă decentă și creștere economică

  • Creșterea produsului intern brut (PIB) – 0.5%
  • Scorul sclaviei moderne (0-100) – 80.0
  • Rata adulților (15 ani+) care dețin un cont bancar sau sunt afiliați altor instituții financiare – 57.8%
  • Rata șomajului din totalul forței de muncă – 5.2%

ODD9 – Industrie, Inovație și Infrastructură

  • Acces la internet – 59.5% din populație
  • Acces la serviciile de telefonie mobile (per 100 locuitori) – 80.2%
  • Calitatea infrastructurii (1 = extrem de nedezvoltat; 7 = atinge standardele internaționale) – 3.3.
  • Clasamentul „Times” al universităților. Punctajul primelor 3 universități  (0-100) – 21
  • Numărul de articole tehnice și științifice (la 1.000 de persoane) – 0.5
  • Cheltuieli alocate cercetării și dezvoltării – 0,5% din PIB

ODD10 – Reducerea inegalităților

  • Coeficientul GINI adaptat pentru venituri ridicate (1-100) – 52.4

ODD11 – Orașe și comunități durabile

  • Concentrația medie anuală a particulelor in suspensie cu diametrul sub 2,5 microni (PM2,5) în zonele urbane (μg / m3) – 19.6
  • Conducte de apă potabilă (% din populația urbană cu acces la apă potabilă) – 90.1%
  • Satisficația cu privire la mijloacele de transport public – 69.0%

ODD12 – Consum și producție responsabile

  • Deșeuri municipale solide (kg/zi/locuitor) – 1.0
  • Deșeuri electrice generate (kg/locuitor) – 9.2
  • Epurarea apelor uzate atropogenic – 22.8%
  • Emisii de dioxid de sulf (SO2) cauzate de procese de producție (kg/locuitor) – 30.9
  • Emisii nete de SO2 importate, prin importul produselor care emit sulf în procesul de productie (kg/locuitor) – -1.2
  • Amprenta producției compușilor de azot (kg/locuitor) – 39.5
  • Emisii nete ale compușilor de azot importați (prin importul produselor care emit compusi de azot in procesul de productie) (kg/locuitor) – 18.5

ODD13- Acțiune climatică

  • Emisiile de dioxid de carbon (CO2) pe cap de locuitor provenite din utilizarea energiei electrice – 3.5
  • Emisiile de CO2 importat (prin importul produselor care emit dioxid de carbon in procesul de productie), adaptat la tehnologia folosita (tCO2/locuitor) – 0.2
  • Indexul vulnerabiltății schimbărilor climatice – 0.0
  • Emisiile de CO2 incluse în exporturile de combustibili fosili (kg/locuitor) – 17.5

ODD14 – Viața acvatică

  • Media zonelor marine protejate – 99.6%
  • Ocean Health Index – Biodiversitate (0-100) – 95.8
  • Ocean Health Index – Ape Curate (0-100) – 56.5
  • Ocean Health Index – Pescuit (0-100) – 50.5
  • Pescuit la năvod – 70.3%

ODD15 – Viața terestră

  • Suprafața medie a zonelor terestre protejate pentru biodiversitate  – 77.8%
  • Suprafața medie a apelor dulci protejate pentru biodiversitate – 66.1%
  • Indexul Red List al speciilor protejate (0-1) –  1.0
  • Schimbările anuale în perimetrul pădurilor – 3.8%
  • Amenințări la adresa biodiversității  (raporta la 1 milion de oameni) – 2.1

ODD16 – Pace, dreptate și instituții eficiente

  • Omucideri (la 100.000 de locuitori) – 1.5
  • Populația deținuților (la 100.000 de locuitori) – 142.5
  • Procentul persoanelor care se simt în siguranță când merg noaptea singure pe stradă în zona unde locuiesc – 68.0%
  • Eficiența guvernamentală (1-7) – 2.8
  • Drept de proprietate (1-7) – 4.5
  • Indexul de percepție al corupției (0-100) – 48.0
  • Procentul copiilor cu vârste între 5 și 14 ani obligați să muncească – 0.9%
  • Exportul de armament convențional  (constant 1990

US$ million per 100,000 population) – 0.5

ODD17 – Parteneriate pentru realizarea ODD-urilr

  • Cheltuieli guvernamentale alocate educației și sănătății – 8.7% din PIB
  • Venituri fiscale provenite din alte state – 16.8% din PIB
  • Scorul paradisului fiscal  (săzut 0-5 ridicat) – 0.0

* prin importul produselor ce emit acele substanțe in procesul de fabricație

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *